Parintele Arsenie Boca - "Despre necazuri"

Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Foarte adesea mă uit la voi cum venind de la depărtări mari, rupţi de oboseală, cu pâinea săracului în straiţă, alergaţi la mănăstire şi rămâneţi zile de-a rândul ca să auziţi cuvânt.

Dacă cineva s-ar uita la voi prin paginile Sfintei Scipturi ar spune cele spuse de proorocul Agheu către jidovii care nu mai mergeau la Biserică şi nu mai voiau să zidească templul din Ierusalim. Aceste cuvinte vi se potrivesc şi vouă. Şi tot din cauza asta vi se întâmplă ceea ce spuneam, că osteniţi de la mari depărtări, cu merindea săracului în straiţă. Vi se întâmplă pentru vremea când nu mergeaţi la biserică, la biserica voastră din sat, unde acelaşi cuvânt vi s-ar fi vestit încă din tinereţe. Cuvântul s-a vestit dar voi aţi tăndălit şi-aţi rămas acasă când se vestea cuvântul. Căci de unde era să înveţi să faci lucrul lui Dumnezeu ca să se coboare peste tine şi peste casa ta binecuvântarea lui Dumnezeu dacă n-ai fost la Biserică.

Dar nu numai că n-ai fost la biserică şi nu v-aţi îngrijit de casa lui Dumnezeu, dar nu v-aţi grijit nici de Biserica pe care o avem în noi, căci aşa se spune că trupul nostru este templu a Duhului Sfânt. Şi pe acesta l-aţi lăsat să se dărapene.

Citeşte mai departe...

Moarte lumii - Punkistii deveniti monahi

“’Lumea’ este numele general pentru toate patimile. Cand dorim sa numim patimile dupa un nume comun, le zicem ‘lume’. Dar cand dorim sa le distingem dupa numele lor particulare, le numim patimi. Patimile sunt urmatoarele: dragostea de bogatie, dorinta de avere, placeri trupesti din pasiunea sexuala, iubirea de glorie care da nastere invidiei, pofta de putere, aroganta si mandria dupa o pozitie, tanjirea dupa impodobire cu haine luxoase si ornamente inutile, nerabdarea dupa gloria omeneasca care este sursa a ranchiunei si resentimentelor, si frica fizica. Acolo unde aceste patimi inceteaza sa mai fie active, acolo lumea este moarta; pentru ca desi traiesc in carne, nu traiesc pentru carne. Vezi pentru care dintre aceste patimi esti viu. Apoi vei stii cat de viu esti pentru lume, si cat esti de mort pentru ea.” (Sf. Isaac Sirul, sec. VI)

SUS, INTR-O MANASTIRE ORTODOXA ruseasca din muntii Californiei, parintele Damaschin si parintele Ioan au o problema. Au dorit sa publice o reclama in Maximum Rock and Roll, “cea mai hardcore” dintre toate revistele punk, dar au avut dificultati in a o trece de editor.

Daca aceasta suna ca inceputul unei povesti interesante, asteptati putin.

Povestea incepe, in realitate, cu cativa ani inainte. In urma cu 4 ani, John Marler a sosit la manastirea Sf. Gherman al Alaskai din Platina, California, sătul de viata. Desi avea doar nouasprezece ani, fusese deja chitarist in doua cunoscute grupuri de punk-rock, Sleep si Paxton Quiggly. Cand a descoperit credinta in Hristos si si-a aflat un camin in Ortodoxie, noul monah a dorit sa transmita aceeasi nadejde subculturii punk din care tocmai scapase, o comunitate de pusti mutilati de nihilism si disperare.

Citeşte mai departe...

Lepadarea de istorie - interviu cu Pr. Mihai Andrei Aldea

Un singur lucru sare in ochi trecatorului, strain de cartierul bucurestean Berceni, care traverseaza banala strada Covasna: intr-un loc cu iarba, unde ar fi putut sa zaca lejer cateva masini abandonate sau vreun butic, se gaseste o bisericuta cat un apartament mai mic. Avand hramul “Sfantul Daniil Sihastrul”, ea a fost construita, cu mari eforturi si destule piedici, din…doua module de beton folosite de obicei pentru garajele care uratesc atat de mult fata capitalei Romaniei. Aceasta bisericuta exista doar datorita daruirii si ravnei preotului paroh Mihai Andrei Aldea.

Preotul este foarte tanar, plin de energie si are o privire agera si patrunzatoare. Oamenii vin cu placere la biserica lui si pentru ca, in ciuda lipsei de fonduri, parintele Aldea nu incaseaza nici un fel de taxe pentru serviciile sale. Cu toate acestea, a putut gasi bani pentru inceperea construirii unui locas de cult mai mare, din lemn, care sa inlocuiasca mica “ambasada a Imparatiei lui Dumnezeu”, dupa cum numeste chiar el bisericuta.

Stam de vorba intr-o duminica. Tanarul preot vorbeste liber si simplu, fara fraze sforaitoare, si reuseste sa dea raspunsuri scurte si concise. De aceea, suntem siguri ca intalnirea cu el reprezinta o experienta deosebita pentru toti cititorii nostri.

Citeşte mai departe...

Ultima razvratire adevarata - Invatatura radicala a Parintelui Serafim Rose

S-a terminat cu ceea ce a fost cunoscut sub numele de civilizatie crestina. Traim intr-o era post-crestina. Precum zicea profetul nebun Friedrich Nietzsche, “Veacul al 20-lea va fi triumful NIHILISMULUI”. Si acest triumf, spune monahul Serafim Rose, se va sfarsi intr-o domnie a ANARHIEI. “Nihilismul este mijlocul, Anarhismul este tinta.”

“Nihilism” vine de la cuvantul nihil, ce inseamna “nimic”. Nietzsche definea astfel nihilismul: “Nu exista adevar. Nu exista o stare absoluta a lucrurilor – nici un “lucru-in-sine” [Kant, n.AM.] Acestea singure sunt nihilism, unul dintre cele mai extreme”. Parintele Serafim scria ca “Nihilismul a ajuns, in vremea noastra, atat de raspandit si de persuasiv, a patruns atat de mult si de adanc in mintile si inimile oamenilor de astazi, incat nu mai exista nici un “front” de pe care sa se poata lupta impotriva lui”.

Acesta este cugetul societatii contemporane, si valul viitorului. Dar daca abandonarea Adevarului a devenit orientarea predominanta, atunci cine sunt rebelii? Nu sunt nihilistii, ce declara fatis ca viata nu are sens si traiesc ca si cand nu ar avea unul. Ei sunt doar victime, distruse de duhul vremilor. “Crestinii”, atunci? Nu, atat timp cat sunt vanduti lumii, si, afundati in desertaciunea lor lumeasca, ce straluceste de o curatenie fatarnica, se poarta de parca ar incerca sa sustina ceva nelumesc.

Nu, adevaratii rebeli sunt cei care, prin faptele si vietile lor, scuipa asupra falsitatii lumii si a curentului covarsitor al nihilismului ce refuza sa priveasca dincolo de aceasta lume. Un astfel de rebel a fost calugarul Serafim Rose.

Parintele Serafim s-a nascut intr-o familie tipica protestanta alba, de clasa mijlocie, la San Diego, in 1934. In copilarie, era copilul proverbial, ascultator si dornic de invatatura. Dupa liceu, insa, a inceput sa caute, plin de pasiune, raspunsul la intrebarea “De ce?” – si, neaflandu-l in societatea in care a fost crescut, a inceput sa se revolte. A refuzat sa accepte raspunsurile acceptate de ceilalti.

Citeşte mai departe...

Obraznicia ungureasca nu are limite

Iata mai jos un comunicat primit recent:

Este de folos sa ne informam ce se intampla - despre modul pervers de actiune concertata al organizatiei "culturale" UDMR de guvernamant (singura formatiune PERMANENT la guvernare) in asociere cu organizatiile locale din HAR+COV finantati fiind de cele mai multe ori de la buget, din banii nostri. Români, trezirea!

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN HARGHITA SI COVASNA
str.Grof Miko Imre, nr.2, tel/fax. 0267/313534 mun.SF.GHEORGHE, jud. COVASNA
Catre:
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SFANTU GHEORGHE
Domnului Primar al municipiului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad

Citeşte mai departe...